Tell me your love

Mae-Ri este o fata cu o groaza de probleme pe cap, in special din cauza starii sale materiale. Singurul loc unde se poate linisti e libraria. Niciodata nu are bani sa-si ia carti, dar deseori se ascunde dupa rafturi si citeste atat cat are timp. Zilele acestea au fost cu mult ghinion, cam ca deobicei. Albumul cu pozele parintilor ei este nelipsit de ghiozdan, dar se pare ca in urma cu doua zile l-a scos la librarie si l-a uitat pe un raft. Acum venea zilnic aici, in speranta ca il va gasi.
Era a doua zi cand Mae-Ri venise la librarie. Trebuia cu orice pret sa il gaseasca, era singura amintire cu mama si tatal ei si tinea mult la ea. Trebuia sa dea de el imediat, altfel s-ar fi urat toata viata pentru neatentia aceasta. Mai avea putin si dobora toate cartile, dar nu isi permitea asa ceva.
Se opri o clipa si se spijini de un raft. Scoase un oftat lung ce se auzi destul de clar. Ce mai era de facut acum? Nu mai avea nici o speranta, era sigura ca nu-l va mai gasi. Si totusi... nu dorea sa se dea batuta.

Nu cu multe zile în urmă, găsise în bibliotecă, pe un raft, un album cu poze. Erau pozele unei familii, doi părinţi cu o fată foarte drăgălaşă. De obicei nu prea găsea copii mici drăgălaşi, dar aici a făcut o excepţie. S-a întors astăzi înapoi, să vadă a cui e acest album.
Ajuns acolo, s-a aşezat la o masă, cu ghiozdanul lăsat lângă scaun. A privit de câteva ori împrejur, observând doar o fată ce era lângă un raft. Semăna puţin cu fata din album, dar nu putea spune exact că era ea.

Mae-Ri se intoarse cu fata spre raftul din spate. Observa o carte ce ii atrase atentia, una cu titlul 'Tell me your love'. I se paruse interesanta si chiar ar fi vrut sa si-o cumpere pentru ca in ultima vreme nu mai avea timp sa stea aici sa citeasca, iar vanzatoarea nu o prea suporta.
Se aseza la o masa, una care era cel mai aproape. Mai era un baiat acolo, dar nu o interesa. Incepu sa-si caute prin buzunare, peste tot, prin geanta banii necesari, dar tot nu avea cat ii trebuie. Cand observa asta isi dadu o palma peste frunte. Ii cheltuise pe toti pe chirie, iar acum de abia mai avea de mancare.
- Si acum ce ma fac? isi zise ea, lasand capul pe masa, dar nici bine nu facu asta, ca parca o raza de soare o lovi. Dintr-un rucsac de la masa aceea, se intrevedea albumul ei cu poze. Se uita la tipul de langa si isi dadu seama ca ghiozdanul acela era al lui. Se ridica rapid in picioare, alarmata.
- Ya! Ce cauta albumul meu cu poze la tine?!

-Huh? Ăsta? l-a scos din ghiozdan, privind albumul câteva secunde. Nu e al tău. Un gând ciudat l-a făcut să se uite pe ghiozdanul ei, unde scria Wi Mae Ri. Pe album scria tot aşa, la fiecare poză unde se afla copilaşul acela. Era al ei, dar voia să se mai joace puţin cu ea.
-CALMEAZĂ-TE. Nu vrei să fii dată afară , nu? Acum continuă să citeşti şi lasă albumul ăsta. Nu este al tău.
Şi l-a strâns puternic în braţe, afişând un zâmbet în colţul gurii, larg. Se făcuse mai drăguţă acum de cum era în album. Prinsese acele forme ce făceau orice băiat să înnebunească. Şi avea şi nişte buze... Oh Doamne! Myoung Jae, ce tot gândeşti? E o puştoaică, după cum pare. Nu e de nasul tău. Şi ce, nu are el nevoie de o fată ca ea acum.

Se astepta ca baiatul se ii inapoieze albumul, mai ales la cat de furioasa paruse ca il gasise tocmai in rucsacul lui, dar totul se intampla pe dos. Acel tip se impotrivi, iar asta o facu sa se enerveze si mai rau. Nu avea de gand sa renunte, chiar daca va fi data afara. Acel album era aproape totul pentru ea si singura amintire de la parintii ei care murisera in urma cu 10 ani.
- Hey, da-mi-l! E al meu! Nu vezi? Scrie Wi Mae-Ri pe el si acolo sunt poze cu mine. Nu ma recunosti? Esti orb? Uita-te mai bine!
Se opri o clipa si aproape inchise ochii. Se astepta ca cel din fata ei sa aiba o reactie destul de urata. Poate va tipa la ea... sau poate ii va spune acelei vanzatoare nesuferite ca ea l-a deranjat. Nu voia sa fie data afara, ura cand i se intampla asa ceva.
Se asezase la locul ei, poate trebuia sa o ia pe calea frumoase. Isi impreuna mainile, iar ochii ei se marira brusc si facu o fata rugatoare, de catelus, una foarte draguta.
- Te rog, inapoiaza-l, e foarte important pentru mine!

Fata devenea din ce în ce mai "rea" şi începuse să ţipe, până când se aşeză pe scaun, luându-l pe băiat cu frumosul. A afişat şi el un zâmbet, hotărât să nu îi dea albumul fetei nicicum. S-a ridicat de la masă, plecând către ieşirea din clădire. Era sigur că fata îl va urma, aşa că nu îşi făcea prea multe griji. S-a oprit în faţa uşii, luând în mână albumul şi privindu-l detaliat. Se gândea la ce fel va reacţiona fata când o să vadă că a plecat de acolo.
-Ah, de ce nu i-l dau? se gândi el, intrând din nou în clădire şi chemând-o pe fată ca să i-l dea. Bineînţeles că nu va face asta, dar dorea să se "târască" după el.

Incercase sa se roage de el, sa il ia cu frumosul, dar nici asta nu a functionat. Brusc, tanarul se ridica de la masa si iesi din cladire cu albumul ei. Unde avea de gand sa se duca? Ah, era asa de enervant pentru Mae-Ri. Asta ii mai lipsea, sa alerge dupa un tip, oricum avea destul pe cap.
- Ya! Unde crezi ca pleci asa? striga in urma lui si isi aduna rapid lucrurile de pe masa.
Se grabi sa iasa din cladire, dar la iesire, dadu peste el. Se intorsese, dar oare avea de gand sa-i dea albumul? Mae-Ri se dadu rapid in spate, dupa ce se ciocni usor de el. Obrajii ei se inrosira la foc automat, dar incerca sa lase capul in jos ca sa nu se observe.
- Te-ai razgandit? Imi dai albumul?

Acea fată... Mae-Ri sau cum o chema, a venit instantaneu la el, ba chiar, ciocnindu-se de Myoung Jae. Nu ştia dacă din greşeală sau a făcut-o intenţionat, dar nu-i păsa. Lumea spunea că nu are sentimente, inimă şi are sânge rece pentru că nu are milă de nimeni. Era cunoscut pentru ignoranţa, răceala cu care se purta cu oameni. Nu conta dacă era băiat, fată, cineva în vârstă sau cineva din familia lui. El se lua de oricine ce îl enerva. Iar fata îl enerva.
Şi-a dus o mână pe umărul ei, strângând-o destul de tare, încât să o doară.
-Ya!! Cere-ţi scuze! spuse el, cu o voce dură şi încruntat. Nu, nu am de gând să ţi-l dau. Acum îmi aparţine mie şi apropo... PA! Am mai multe treburi de făcut decât să stau cu tine şi să mă plictiseşti.
Poate că fata nu se aştepta la reacţia asta, probabil se aştepta să fie mai bun, mai înţelegător. Dar Myoung Jae nu era deloc aşa şi nu cred că s-ar fi schimbat vreodată pentru cineva.

S-a gandit totusi sa-si ceara scuze pentru ca se lovise de el, dar cand incepu ea sa vorbeasca, baiatul o apuca de umar si o stranse foarte tare. Asta o duru la culme si scoase un sunet puternic, atragand privirea celor din jur.
- De ce te porti asa? Nu poti sa imi dai albumul si sa pleci? aproape ca ii striga lui. Era destul de nervoasa, dar si deprimata. Acele poze erau tot ce ii mai ramase de la parinti si tinea la ele. Avea nevoie de acestea. Se gandi cum ar fi sa nu-l mai plimbe peste tot dupa ea, ca deobicei, iar asta o facu sa ii inlacrimeze ochii, dar isi dadu rapid cu mana peste lacrimile ce erau gata sa gata si spera ca nu se observa asta, s-ar fi facut de ras.

-You're such a cry baby...! Văzu că fata mai avea puţin şi plângea, aşa că a decis să îi înapoieze albumul, dar să nu o lase să plece şi să o ia cu el prin baruri de rockeri. Era prea cuminte, se pare. I-a dat albumul, dar apucând-o de după gât şi trăgând-o după el către motocicleta sa. Una neagră, în stil rock. Era de rockeri, normal. Aşa cum era şi el. Se învăţase cu rockul de mic, fiindcă tatăl lui făcea parte într-o formaţie de rock şi este foarte renumit, de asemenea, şi el este foarte cunoscut ca "fiul legendei rock din Coreea". Dar lui nu-i păsa cum este cunoscut. Îi păsa de viaţa lui şi atât. Făcea tot ce îi putea capul.
Ajunse la motocicletă, dându-i o cască şi urcă pe aceasta aşteptând-o şi pe fată.
-Te duc undeva, haide. Spuse el, cu o voce la fel de dură, sperând ca fata să urce nu să fugă de frică. Ar fi dus-o doar la un bar de rockeri, unde astăzi era acea seară dedicată metal-ului. Probabil ei i s-ar fi părut doar un zgomot, dar pentru el era muzică adevărată.

" You're such a cry baby...! " auzi la un moment dat, iar atunci isi ridica capul din pamant si incerca sa zambeasca. In sfarsit, isi primi si albumul. Nu se astepta ca el sa cedeze, dar asta tot n-o facea sa-si schimbe impresia despre el. Era rau, foarte rau, iar ea nu dorea sa mai stea pe langa el. Nu se pricepea la baieti, habar n-avea ce ar putea avea el in cap acum. De fapt, cum sa stie cand ea nici nu primise primul sarut? Nu avusese prieten pana acum, desi avea 18 ani. Poate parea ciudat si ii era chiar rusine sa recunoasca asta. Doar prietena ei cea mai buna stia acest mic, sau mai bine zis mare secret.
Tipul a tras-o dupa el, pana la motocicleta sa. A pus-o sa se urce cu el, sa mearga undeva. Se intreba unde are de gand s-o duca. Avu o privire foarte urata atunci cand vorbi, asa ca se gandi ca e mai bine sa-l urmeze, nu dorea sa i se ia din nou albumul.
Mae-Ri isi puse casca pe cap si se chinui sa o inchida, apoi se urca in spatele lui. Vazuse asta prin multe drame. Cei doi indragostiti mergand impreuna pe bicicleta, sau chiar o motocicleta. I se paruse intotdeauna dragut, dar acum nu. Acum i se parea cu totul si cu totul infricosetor. De aceea, nici nu-si puse mainile in jurul sau, desi ar fi avut nevoie altfel ar fi riscat sa cada de pe motor.
- Unde ai de gand sa mergem?

A observat că fata a început să zâmbească deşi nu prea avea motiv, iar asta îi plăcea. Îi plăcea că putea zâmbi în orice situaţie, chiar dacă e un zâmbet forţat. Tot zâmbet e.
Mae-Ri a urcat pe motocicletă, dar nu se agăţă de el. Aşa că, i-a tras mâinile în jurul lui, cât să îl "îmbrăţişeze". Nu de alta, dar ar fi căzut şşi nu ar fi vrut să plătească amenzi sau chiar să ajungă la închisoare. A pornit rapid, ajungând probabil în câteva minute. A coborât şi a tras-o şi pe fată. Îşi duse mâinile după gâtul ei, trăgând-o mai aproape de el şi intră în bar. Era atât de multă gălăgie. Mai multă gălăgie decât de obicei.
A comandat nişte beri şi s-a aşezat la o masă unde nu era prea multă lume şi a băut foarte rapid o sticlă de bere, cerând încă una. Deja simţea cum ameţeşte, şi probabil ar fi făcut nişte chestii nu prea plăcute sub influenţa alcoolului. A băut şi a doua sticlă, şi prea mare a fost tentaţia pentru el încât să nu facă nimic cu o fată lângă el. A apucat-o de bărbie şi a început să o sărute fără voia sa.

Mae-Ri se tinu bine de baiat tot drumul. Ochii ei erau inchisi iar ea tremura de frica. Niciodata nu suportase motocicletele, i se pareau foarte periculoase, mai ales pentru ea fiindca era tare sensibila.
Spre bucuria sa, tanarul se opri si ajunsera in fata unui bar de rockeri. Ramase uimita. Incepu sa se intrebe de ce o aduse tocmai aici. Nu ii placea. Muzica era groaznica, nu ascultase prea des asa geva si chiar nu era genul ei. Atmosfera o speria, toti erau diferiti. Dar cand se uita la baiat, observa cat de tare arata fata de restul. Era stilat, un rocker mai special. Arata chiar bine cu fata lui de 'bad guy'.
In fata ei i se puse o bere, dar degeaba fusese desfacuta, nu se apropie de ea. Stia ce poate realiza cand se imbata si se imbata prea repede. Uneori ii ajungeau si doua pahare de alcool sa ajunga praf acasa.
In schimb, Myoung Jae terminase foarte rapid 2 sticle de bere. O uimi asta, dar o si sperie cand il vazu ca se ametise. El se apropie de ea si o apuca de barbie. Un lucru neasteptat se intampla, iar Mae-Ri primi primul ei sarut. Niciodata nu se crezuse ca va fi asa, mereu visase la un moment special, ca in romanele de dragoste sau ceva in genul. Dar realitatea era mai dura.
Ramase impietrita cateva clipe, dar apoi se trezi si il impinse pe cel din fata ei.
- Ce te-a apucat?! striga, foarte tare, dar cu muzica aceea sigur nu se auzea.
Nu mai avea de gand sa ramana aici, era chiar rau tipul. Isi lua rucsacul si iesi la foc automat din bat. Afara nu erau decat 2 fete. Ele incepura sa o priveasca ciudat pe Mae-Ri iindca incepu sa planga.

Lui Mae-Ri nu îi plăcea deloc locul, faptul că a sărutat-o, dar nu avea să o lase să plece aşa.Încă nu terminase cu ea. A fugit după ea, apucând-o de pe la spate şi întorcând-o cu faţa la el, ştergându-i lacrimile. Pur şi simplu realiză că nu făcuse bine că a sărutat-o. Ea era prea inocentă şi probabil acum îl crede un pervers.
-Ya! Am mai spus o dată... You're such a cry baby. Pentru ce plângi? Te-am bătut, sau ce? Nu ţi-am făcut nimic rău. Dintr-odată reveni la normal. Îi trecu şi beţia şi tot. Se vedea pe faţa lui că nu mai era cel de dinainte. Nu ar fi trebuit să se comporte aşa cu ea de la început. A îmbrăţişat-o şi spre mirarea ei şi a lui, el îşi ceru scuze, afundându-şi chipul în părul ei şi o strânse puternic la piept.
-Îmi pare rău. Chiar îmi pare rău. Vrei să te duc acasă? întrebă el, nedându-i încă drumul.

Nu crezu ca baiatul va veni dupa ea si clar nu se asteptase sa ii vorbeasca asa bland. Parca ii trecuse si betia in acele clipe, desi ii era putin greu sa creada asta. Sigur o sarutase din cauza ca fusese sub infulenta alcoolului. Intotdeauna a vrut ca primul ei sarut sa fie romantic, iar acum era urat, ca un cosmar. De asta plangea asa de tare.
Cand el o imbratisa, ramase destul de uimita. Incerca sa se potoleasca. Nu ii placea faptul ca primise acea porecla 'cry baby', cu toate ca o caracteriza destul de mult. Era genul de fata sensibila si avea momente in care plangea destul de mult.
Stand in bratele lui, incepu sa dea cu palmele in spatele lui. Se opri destul de repede si se dadu mai in spate.
- You baka! ii spuse pe japoneza. Toata lumea stia ce inseamna 'baka', sigur stia si el. Se spune ca primul sarut este special, ca trebuie sa fie frumos. La mine nu a fost asa si numai din vina ta!
Uita ca nu trebuie sa-si dezvaluie micul sarut, dar o scapase gura. Acum sigur se va face de ras, rau de tot.

Îi veni o idee splendidă când auzi vorbele fetei. Îl făcuse şi prost pe deasupra, dar asta nu îl va opri să facă ce are de gând. A luat-o de mână şi a tras-o până într-un parc din apropiere, unde domneau nişte flori foarte plăcute în jur. Erau înconjuraţi numai de flori şi pe jos erau petale. S-a aşezat pe o bancă, trăgând-o şi pe fată lângă el.
-Prefă-te că ai uitat acel sărut şi... uite primul tău sărut, special, frumos. În parc. Clasic, dar... măcar nu mai sunt beat, spuse şi îşi lipi pentru a doua oară buzele de ale ei, sărutându-le mult mai pasional decât prima dată. Îşi duse una dintre mâini pe obrazul ei, iar cu cealaltă i-o apucă pe a ei şi o strânse uşor. După câteva clipe, a reuşit să aibe o privire blândă, calmă şi drăgăstoasă.
-Chiar îmi pare rău, pentru tot. A îmbrăţişat-o, sperând că poate să îl ierte şi să se prefacă [,] că abea l-a cunoscut. Şi ascultă bine ce ţi-am spus... Ţine minte, că nu voi mai spune asta prea des, cred. Nici nu cred că aş fi spus asta dacă nu erai tu care mi-ai cam luat minţile.

Primul sarut... inca nu-si putea lua gandul de la el. Isi atinse buzele care au fost neatinse atatia ani de zile. De ce nu se intamplase totul cum visase ea inca de mica? De fapt... se intamplase intr-un fel.
Baiatul o lua de mana si o trase dupa el pana intr-un parc. Era un loc cu adevarat splendid, iar florile din jur faceau ca peisajul sa para si mai romantic. Asculta ce avu el de zis si se pregati sa-si spuna si ea gandurile, dar nici ca apuca. El o trase mai aproape si incepu sa o sarute destul de pasional. Isi inchise ochii si nu prea stiu cum sa reactioneze. Inca nu avea experienta, dar putea simti gustul dulce al buzelor lui.
In cele din urma totul se opri, iar ea isi lasa privirea in jos, spre mainile lor care acum erau impreunate. Zambi, dar intr-un mod trist.
Ea... i-a luat lui mintile? Parca nu ii venea sa creada. Cand, cum? Nu te poti indragosti asa de usor! Ii parea rau, dar ea nu simtea nimic pentru el, poate doar putina ura.
Isi retrase mana si il privi lung.
- A fost frumos din partea ta... dar pe langa faptul ca primul sarut trebuie sa fie special, romantic, trebuie sa se intample cu persoana pe care o placi, iar tu nu esti aceea.
Nu ii venea sa creada cat de dura fusese cand o zise, dar trecu peste. Si-a scos albumul din ghizodan si a dat la ultima pagina.
- Uite. Este coleg cu mine inca din generala. Numele lui e SooHyun, a spus, aratand spre poza. Am fost mereu indragostita de el si am asteptat ca acest moment sa aiba loc chiar cu SooHyun. Dar se pare... ca degeaba am asteptat asa multa vreme.

Fata îl respinse. Şi a părut aşa dur modul în care a spus-o! Dar mai ales ce a urmat apoi, a fost ceva şocant pentru el. Acel SooHyun de care era ea îndrăgostită, era chiar fratele lui. Fratele său mai mic. S-a văzut pe faţa sa cât de şocat şi supărat era. S-a ridicat în picioare, începând să ţipe că el e fratele lui şi că nu ar trebui să se îndrăgostească de el fiindcă e un porc şi pervers.
-Nu ştiu ce ai văzut la el dar e un pervers, un nesimţit şi un porc. Mai nesimţit şi porc decât sunt eu. Ei bine. Faci cum vrei. O să lupt pentru tine şi ai să vezi că ai greşit alegându-l pe fratemiu, spuse el şi s-a îndreptat către ieşirea din parc, adică, către motocicleta sa ca să plece acasă. Ca un "gentleman" ce era, ar fi trebuit să o ducă şi pe ea acasă, dar era prea nervos şi supărat ca să facă asta.Probabil nici nu ar fi plecat acasă dacă ar fi ajuns la motocicletă.
Când a ajuns, s-a urcat pe ea, stâns cu capul în palmă.
-Cât de prost am fost să încep să o plac şi să o iau cu mine. Oh Doamne... Dar lasă. SooHyun nu o să îi atingă nici măcar un fir de păr de-al ei. Nu merită.
Îşi ura fratele pentru perversitatea lui. Aducea zilnic acasă câte o fată şi îşi bătea joc de ea. Poate aşa ar fi făcut şi cu Mae-Ri. Nu va lăsa niciodată să se întâmple asta.

Mae-Ri isi lua imediat poza si o puse la loc atunci cand vazu cum baiatul reactiona. La inceput nu intelegea ce are, dar cand auzi ca SooHyun e fratele sau ramase panicata. Cum era posibil asa ceva? Nici nu semanau! Adica... asa credea ea, pentru ca nici nu-l cunoscuse bine pe SooHyun. Au fost impreuna inca din clasele mai mici, dar ea era prea timida ca sa-l abordeze. De abia acum o luna incepusera sa mai vorbeasca putin.
- Porc? Pervers? Nu, el nu e asa, nu are cum. Nici sa nu te compari cu el, este de o mie de ori mai bun ca tine! incepu si ea nervoasa sa strige, inainte ca Myoung Jae sa plece.
In sfarsit s-a dus la motocicleta, probabil gata sa plece acasa, dar pe ea n-a luat-o. Ce avea sa faca acum? Se puse la loc pe banca, strangandu-si picioarele in brate.
- Poate am fost prea dura cu el... ? Ah, nici macar nu ne stim numele, cel putin eu pe al lui nu si deja ne certam.
Facuse o fata trista, ca si cum ar regreta cele intamplate, dar acum nu putea da timpul inapoi. Isi mai ridica o clipe privirea spre tanar. Probabil va pleca imediat si apoi... poate avea sa-l mai revada, macar scuze ar trebui sa-si ceara.
''Noroc'' ca era singura, caci acum un betivan incepu sa ii dea tarcoale si o speria foarte rau. Mereu avea atractie la oamenii astia ciudati. De frica, a scos telefonul si l-a sunat pe SooHyun sa vina. Stia ca o va face, pentru ca acum erau ceva mai apropiati. Habar n-avea daca el o place macar putin, dar Mae-Ri era convinsa ca-l iubeste cu adevarat.

SooHyun's POV.
Tocmai ce am primit un apel şi era de la Mae-Ri. Nu înţelegeam de ce m-a sunat pe mine să o ajut, sunt cumva SuperMan? Par eu a fi? În niciun caz. Dar fie, am să mă duc să o iau şi o aduc acasă. Perfect.
Am plecat imediat după ea, întâlnindu-mă de asemenea şi cu frate-miu, Myoung Jae.
-Unde te duci? mă întrebă el.
-După Mae-Ri, am răspuns şi am fugit. Nu am mai stat să îi văd reacţia sau altceva. Am ajuns în cele din urmă în parcul unde se afla fata şi încă un beţivan. O apucasem de antebraţ şi am tras-o până la frate-miu. Nu ştiam că ei doi se cunosc, dar nici nu prea-mi păsa. I-am cerut acolo motocicleta ca să mergem acasă. El oricum mai rămâne.
SooHyun's end of POV.
Tocmai ce apăruse frumosul lui frate cu Mae-Ri care părea destul de speriată. Nu ar fi trebuit să o lase acolo, dar era prea târziu pentru regrete. Fratele său îi ceruse motocicleta să meargă amândoi acasă. O va duce acasă şi cine ştie ce îi va face acolo. Nu dorea să se întâmple asta, aşa că a zis pur şi simplu că vine cu ei.
Nu prea i-a convenit lui SooHyun, dar a acceptat totuşi şi a zis să o ia Myoung Jae pe Mae-Ri şi el merge cu maşina sa. Ştia că ajunge mai repede , sau ce? Mă rog, a luat-o pe Mae-Ri şi în scurt timp au ajuns acasă.
-Dacă vrei îl aştepţi aici, eu sunt înăuntru şi dacă ai nevoie de ceva... intră.
Apăruse şi SooHyun după vreo 5 minute, şi când au intrat amândoi în casă, Myoung Jae l-a apucat de antebraj pe frate-său şi îl trase într-un colţ.
-Dacă îi faci ceva necurat lui Mae-Ri, eşti MORT. Ai înţeles? Fără perversităţi şi nu fi porc, cum eşti de obicei. Nu o face să sufere, spuse el destul cam tare, punând accent mai ales pe ultima frază, deci probabil auzise şi fata ceea ce a zis el, dar nu mai conta asta acum. Lui chiar îi păsa de ea şi nu ar fi lăsat să se atingă altcinev de ea înafară de el.

SooHyun a venit in cele din urma, iar asta o bucura mult pe Mae-Ri. Dar toata fericirea se duse cand il vazu pe Myoung. De ce trebuia sa apara el peste tot si sa distruga? Nu putea sa ramana macar odata singura cu baiatul pe care-l placea cu adevarat, cu baiatul de la care sperase mereu ca va primi primul sarut?
Nu mai conta. De abia se urca pe motocicleta cu el, dar asta mai mult pentru ca asa spuse SooHyun. Pentru el facea aproape orice. Poate eram cam naiva, nici nu realizase ca el e un adevarat playboy.
- Mereu apari in momentele nepotrivite~ ii spuse pe drum lui Myoung. Uitase ca ar trebui sa inceteze cu rautatile. Ar fi trebui doar sa-si ceara scuze pentru mai devreme si sa incerce apoi sa-l evite pentru totdeauna. Ea nu-l placea si nici n-avea de gand s-o faca.
Acasa, a ramas cateva clipe singura in timp ce cei doi frati vorbeau. Nu a putut sa nu auda discutia care a deranjat-o destul de tare.
Aparu in spatele lor si l-a tras pe Myoung de camasa.
- De ce te porti asa? Ce e cu tine? SooHyun nu e deloc asa cum zici! Tu m-ai facut sa sufar, nu el. Tu m-ai tarat in acel bar ingrozitor si tu m-ai facut sa alerg dupa albumul cu parintii mei, asa ca numai vorbi asa de el!

A început să râdă înfundat când fata o ţinea pe a ei şi spunea că SooHyun nu e aşa. Acum el, era cel mai fericit că a câştigat încrederea fetei şi poate face orice cu ea.
-Poate că te-am luat cu mine peste tot şi am râs de tine, dar măcar nu te-am violat şi nici nu am încercat să fac asta. Mă rog, o să te convingi până mâine dimineaţă. Aşteaptă doar. Ai să vezi că te-ai îndrăgostit de cine nu trebuie. S-a dus în camera sa de lângă cea a lui SooHyun şi s-a întins în pat, sperând totuşi ca SooHyun să nu facă ceva nu foarte plăcut pentru Mae-Ri, dar deja era prea târziu. El o luase în cameră şi deja începu să-i facă avansuri şi a mai şi ameninţat-o că ar face bine să nu spună nimănui despre asta. Nu a vrut să intervină, fiindcă poate fata chiar dorea să facă asta cu SooHyun, şi nu ar fi dorit ca fata să îl urască şi mai mult decât o face acum.
Şi-a dat drumul la muzică destul de tare, încât să nu audă sunetele provocate de vreunul dintre ei şi să nu dea buzna în camera de lângă şi să facă scandal.
Se apucase şi de citit ceva, să se joace pe calculator, dar gândul îi era numai la ce îi va face lui Mae-Ri. A oprit muzica şi s-a dus în dreptul uşii lui.
-Totul e ok acolo?

Mae-Ri isi dadu ochii peste cap dupa tot discursul lui Myoung. Era asa copilaresc, nu ii venea sa creada cate putea spune de fratele sau. De ce era asa rau? Poate el o placea, dar asta nu insemna ca trebuia s-o ia de langa baiatul pe care-l iubeste cu adevarat. Sau cel putin asa credea ea.
SooHyun i se parea perfect, pana in aceste momente. In camera lui incepu sa se dea la ea. Mae-Ri a fost mereu o fata destul de timida. De abia primise primul sarut, iar SooHyun deja dorea sa treaca mai departe. Ii puse mana peste tot si o si ameninta ca daca spune cuiva o va pati rau. Asta ii distruse complet visurile. Myoung avusese dreptate, trebuia sa-l asculte mai devreme. De ce a fost asa fraiera? Acum regreta ca nu avusese rabdare sa-l cunoasca cu adevarat pe SooHyun si de abia acum ii vazuse adevarata fata care o inspaimanta foarte rau.
La un moment dat, vocea lui Myoung se auzi din dreptul usii. Se bucura in sinea ei ca aparuse el. Poate o va ajuta. Celalalt baiat continua sa o ameninte si cand ea vru sa strige dupa ajutor, i s-a tras o palma.
- Ya! Termino! Eu nu am dat in tine! incepu sa urle si probabil se auzi in toata casa.

Nu îi răspunse nimeni la întrebare, dar mai apoi se auzi cum cineva a dat o palmă şi imediat vocea fetei. Nu a mai aşteptat şi a intrat în cameră, neştiind ce să facă. Să îl lovească pe SooHyun sau să o tragă pe Mae-Ri?A preferat ambele variante.
S-a apropiat rapid şi l-a lovit destul de tare pe SooHyun, încât să nu se mai ridice, şi a traso pe fată în camera lui, încuind-o.
Se aşeză pe pat, punându-şi mâna la frunte. A scos un oftat lung şi a privit-o. Era destul de speriată.
-Trebuia să mă asculţi...! Eşti ok? întrebă el, în timp ce se duse în faţa ei şi îi privi chipul. Unul dintre obraji era roşu, probabil fiindcă el i-a dat o palmă. I l-a mângâiat uşor, privind-o în ochi. Vrei să... te duc acasă? Sau vrei să stai aici până mâine dimineaţă?
Nu îi venea să creadă că fratele lui o lovise pe Mae-Ri. Promisese că nu va lăsa pe nimeni să o lovească. Se simţea de parcă ar fi dezamăgit o grămadă de lume şi mai ales pe el în sine. Trebuia să aibă grijă de ea şi să nu o lase pe mâinile lui frate-său. Dar măcar acum s-a învăţat minte şi ea, şi nu se va mai apropia de el vreodată. Sau cel puţin, aşa spera el.

Se parea ca Myoung isi facuse aparitia chiar la timp. Mae-Ri se bucura foarte mult datorita acestui lucru, pentru ca acum avea sa scape.
Baiatul intra in camera imediat, il lovi pe SooHyun de cazu la pamant si o lua pe ea in celalalt dormitor, unde incuie usa.
Fata s-a asezat pe pat, cu privirea in gol. Ce naiba... ? SooHyun era altul acum, altul fata de care credea ea. Mereu il vazuse ca baiatul cuminte, romantic, dulce, perfect pentru ea. Cum reusise sa-si faca asemenea pareri? Ei, se spune ca dragostea e oarba si in cazu ei chiar a fost.
Cand Myoung ii mangaie obrazul ea zambi trista. Regreta enorm ca nu il ascultase la timp. Ce s-ar fi facut acum? Ar fi vrut sa-l ia in brate, avea nevoie de asta acum la cat de rau se simtea. Isi musca cu putere buza inferioara, pana ce se inrosise, doar ca sa se abtina din plans.
- Imi pare rau ca nu te-am crezut... trebuia sa-mi fi dat seama ca nu tu esti cel care minte.
- Nu stiu daca ar fi bine sa raman aici... cu el in aceeasi casa. Dar si la mine matusa mea ma va lua la intrebari, ma va face sa ma simt si mai prost, ii raspunse aceasta dupa cateva momente de liniste absoluta.